Ce notă ar lua bugetul pentru 2015 dacă ar da TESTUL CREDIBILITĂȚII. Analiză Gândul

Bugetul pe 2015 le ridică experților mari semne de întrebare, care vizează în primul rând atragerea de fonduri europene și colectarea unor venituri suplimentare din taxe și impozite. Totodată, bugetarea unor sume mari pentru investiții este greu de explicat, având în vedere că anul acesta, cu toate că au existat bani, aceștia nu au fost folosiți, iar investițiile au servit drept instrument de echilibrare a bugetului – mai exact, nerealizarea lor a compensat pentru ratarea țintelor de venit.

UPDATE 10:15 Ședința de Guvern pentru aprobarea bugetului a fost amânată pentru ora 17:00

Veniturile totale ale bugetului general consolidat, care include și bugetele administrațiilor locale, vor însuma 226,3 miliarde de lei, respectiv 31,9% din PIB, în timp ce cheltuielile se vor ridica la circa 239,3 miliarde de lei (33,7% din PIB). Din aceste 239,3 miliarde, 48,3 reprezintă cheltuielile de personal, iar 41 de miliarde de lei – cele pentru bunuri și servicii, în scădere de la 41,7 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Deficitul bugetar ar urma să fie de 1,8% din PIB.

De la firme, din impozitul pe profit, guvernul se așteaptă să încaseze 12,6 miliarde de lei, în creștere cu 5,8% față de 2014. O proiecție optimistă se regăsește și la capitolul impozit pe salarii și venit, unde executivul anticipează venituri de 25,3 miliarde de lei, în creștere cu 10 procente, față de nivelul din 2014, când s-au încasat 23 de miliarde de lei la acest capitol.

În ciuda reducerii impozitului pe construcții speciale (așa-numita „taxă pe stâlp”) de la 1,5% la 1%, Guvernul a bugetat venituri în creștere cu 1,6% la capitolul impozite și taxe pe proprietate, respectiv 6,3 miliarde de lei.

De departe, cele mai optimiste estimări se regăsesc la capitolul fonduri europene, unde guvernanții se așteaptă la o creștere de 26,3% a sumelor atrase. Banii primiți de la UE ar urma să fie de 18,7 miliarde de lei, față de 14,8 miliarde de lei în 2014.

„De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10″

Economiștii sunt mai puțin încrezători în ceea ce privește capacitatea executivului de a strânge atât de mulți bani la buget, în special cântărind experiența ultimilor ani în care România nu a reușit să încaseze niciodată cât și-a propus. Dacă bugetul ar trebui să treacă un test de credibilitate, ar lua doar 10 din 100 – nota 1, deci – , spune un expert de pe piață.

„Nu este un buget credibil, credibil în primul rând ca nivel al veniturilor. Sunt niște sume suplimentare foarte mari la fonduri europene, sume mult mai mari decât cele pe care am reușit să le atragem până acum. Nivelul de încasare al taxelor este mai mare decât în anii precedenți. De la 0 la 100, credibilitatea bugetului este sub 10. N-am încredere nici în construcție, nici în oamenii care ar trebui să-l execute”, a comentat pentru gândul Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View.

Încasări mai puțin optimiste sunt așteptate la capitolul TVA, unde, deși restructurarea ANAF a început la jumătatea anului, veniturile anticipate pentru 2015 sunt mai mici, ca pondere în PIB (adică raportate la nivelul întregii economii), decât cele din acest an. Astfel, veniturile din TVA ar urma să fie 55,5 miliarde de lei, respectiv 24,5% din PIB, față de 53,9 miliarde de lei în 2014, adică 24,6% din PIB. TVA este a doua cea mai importantă sursă de venit la bugetul de stat, după contribuțiile la asigurările sociale.

Cabat este de părere că Executivul are noroc cu DNA, instituție care ar fi reușit, prin dosarele instrumentate în ultima perioadă, să-i mai sperie pe evazioniști.

„Nu se vor face veniturile (bugetate, n.r.). Și aici tot cu DNA au noroc. Aici s-ar putea să vede un grad de colectare mai bun cât timp mai e sperietoarea asta”, a comentat economistul.

Impactul reducerii CAS la angajator cu cinci puncte procentuale va duce la o scădere a acestor venituri cu 2,1 miliarde de lei față de 2014, la 55,3 miliarde, se arată în raportul de buget. Astfel, veniturile din contribuțiile de asigurări sociale vor reprezenta doar 24,4% din PIB în 2015, față de 26,2% din PIB în 2014, adică 57,4 miliarde de lei.

Cheltuielile totale ar urma să crească la 239,3 miliarde de lei, respectiv cu 2,4% față de 2014, când acestea au fost de 233,5 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal ar urma să scadă pe fondul reducerii CAS și a plății anticipate a titlurilor executorii. Cheltuielile de personal bugetate pentru 2015 sunt de 48,3 miliarde de lei, cu 4,3% mai puțin decât în 2014.

Cheltuielile pentru asistență socială au înregistrat o creștere semnificativă de 3,7 procente, ajungând la 74,2% în 2015.

Pe de altă parte, Guvernul a alocat fonduri suplimentare mari și la cheltuielile de investiții, acestea fiind estimate la 44,7 miliarde de lei în 2015, cu 23,8% mai mult decât în 2014. Cheltuielile pentru investiții reprezintă 6,3% în PIB și vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale față de acest an, potrivit proiectului de buget.

Aceste cheltuieli de investiții se referă atât la cheltuielile de capital (investițiile făcute de stat, din surse proprii) cât și la sumele atrase de la Uniunea Europeană.

„La cheltuieli sunt puse multe cheltuieli pentru investiții, de unde probabil că se va ajusta bugetul”, este de părere Dragoș Cabat, aceasta fiind tactica adoptată de guvern în 2014, când reducerea semnificativă a cheltuielilor de capital a ajutat la echilibrarea bugetului.

Bugetul este fundamentat pe o creștere economică de 2,5% din PIB.

„Indicatorul de creștere economică e decent, poți să ai numai din atragerea banilor de la UE creștere economică de 4-5%. Dacă atrag jumătate, tot înseamnă doi, doi și ceva la sută creștere economică pe componenta de fonduri europene. Industria se va menține la același nivel, construcțiile scad, exporturile se poate să mai aducă ceva”, consideră Cabat.

Bugetul DNA

În dimineața zilei în care a fost publicat bugetul au început să apară și primele dispute legate de modul în care urmează să fie împărțiți banii.

Direcția Națională Anticorupție și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că în proiectul de buget pentru 2015, publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), nu pot fi identificate fondurile alocate pentru instituție, ci acestea sunt incluse în cele pentru Ministerul Public, instituție care ar urma să aibă un buget cu 31,94% mai mic decât cel din 2014.

Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a precizat că situația a fost lămurită, DNA urmând să primească suma pe care a solicitat-o.

„În urma întâlnirii de astăzi cu conducerea Ministerului Justiției și cea a Ministerului Public, ambele părți au ajuns la un consens în privința alocării bugetului acestor instituții pentru anul viitor. Astfel, deși Ministerul Finanțelor Publice a alocat sumele cerute de către DNA, în Minsterul Public au existat unele probleme interne în ceea ce privește alocarea fondurilor către ordonatorii secundari”, a spus ministrul delegat.